text
in curand.

text
Între cerinţa clientului – autoritate publică – de a se expune cu un proiect de anvergură, şi cerinţele urbanistice şi normele de mediu stricte, am optat pentru o schemă de circulaţie expusă, care subordoneaza spaţii funcţionale închise. Programul funcţional complex cuprinde: nod de circulaţie, zonă de protecţie a pârâului Dâmbu, pod, autogară, spaţiu comercial, birouri.
Fiind puşi în faţa opţiunii pentru propuneri arhitecturale care căutau esenţe estetice subtile, infrastructura a fost în final elementul cheie a propunerii către client şi care are ca punct puternic un nou tip de topografie a locului. Înăuntrul schemei de funcţionare a autogării, ca spaţiu de aşteptare, sosire şi plecare, cerinţa de traversare a pârâului, apoi cea urbanistică de închidere a inelului de circulaţie a oraşului, clădirea se expune ca o structură urbană de tip pod, ulterior populată cu funcţiuni care pot conţine trasee de imagini „la nivelul ochiului”. Odată ce această propunere a fost acceptată, am putut să ne aplecam asupra detaliilor care fac această cladire nu o infrastructură la scară mare, a oraşului sau internă, structurii podului, ci şi un spaţiu public reper.

text
Pentru proiectul Viilor, biroul a realizat faza de “ilustrare de temă”. În practica curentă, in procesul de avizare a planurilor de urbanism, “ilustrarea de temă” incearcă să demonstreze viabilitatea unor situaţii uneori “neverosimile” datorate presiunii pieţei imobiliare.
Pe terenul unei foste fabrici, se doreşte construirea unui ansamblu rezidenţial, care ar ocupa de 5 ori suprafaţa solului. Densitatea mare a volumului construit a impus doua teme principale de lucru: posibilitatea de insorire şi raportul dintre scara existentului si cea a noilor clădiri. Prelungind principalele direcţii de circulaţie s-au definit volumetric 4 insule, cu inalţime variabilă, astfel incât modificarea profilului stradal de la cel specific rezidenţial, la cel comercial să se facă gradual.
Studiul are un grad mare de abstractizare şi se rezumă la reprezentarea grafică a unor suprefeţe asociate funcţiunilor de locuire, birou si comerţ, care la randul lor condiţionează numărul de locuri de parcare. Este un joc matematic care stă la baza oricărei realitaţi imobiliare viitoare.