text
Acest proiect imobiliar a avut de rezolvat o temă simplă: locuinţe înşiruite, cât mai ieftine cu putinţă, asezate ordonat într-unul din câmpurile din periferiile Bucureştiului. Preliminar, dezvoltatorul avusese experienta construirii a încă două ansambluri similare, cu case identice aşezate liniar vis-à-vis de locurile de parcare. Speranţa şi miza principală a acestei colaborări fost realizarea unor locuinţe asemănătoare în ceea ce priveşte atât costurile, cât şi tehnologiile de construire folosite anterior şi adăugarea unor mici artificii, de “design”, care să particularizeze atât aceasta investiţie între multele ansambluri anodine construite recent, cât şi nevoia de diferenţiere a viitorilor proprietari.
Cu toate acestea, geometria nu foarte îngustă a terenului, care permitea poziţionarea a două şiruri de locuinţe spate în spate, ne-a inspirat un anumit grad de convivialitate în comun şi, la limită, potenţialul unei urbanităţi incipiente. Din acest motiv am propus dezvoltarea unei mici piaţete centrale, care să speculeze acest potenţial şi să ofere un minimum de spaţiu comun, necesar în periferiile atât de îndepărtate. Fiecare locuinţă are acces la această mică piaţetă cu rol nu numai de a închega cele 23 de locuinţe, ci şi de a restabili modelul urban ca reper necesar în caleidoscopul de ansambluri cu acces controlat.

text
Situată pe străzile care se deschid la est dinspre Calea Floreasca odată ce aceasta coboară către traversarea lacurilor, clădirea adăposteşte şapte apartamente, dezvoltate pe patru niveluri. Terenul de colţ este situat la intersecţia străzilor Stroe Postelnicu şi Rachmaninov, clădirea rezultată fiind lipită la calcan pe celelalte două laturi. Dintre apartamente, şase împart două câte două etajele curente ale imobilului, în timp ce parterul este ocupat de un singur apartament. Proiectul s-a dezvoltat în limitele stabilite de o soluţie anterioară, tributară unei alte teme de proiectare care prevăzuse un singur apartament pe nivel. Tema beneficiarilor a fost reevaluată numai după execuţia aproape integrală a structurii. Ca atare, povestea proiectului se referă la găsirea limitei de demarcare potrivite între cele două apartamente dezvoltate în etajele curente aducând minime modificări structurii, dar permitand regândirea integrală a faţadelor în corespondentă cu noile interioare. Procesul de a găsi această limită s-a dovedit deopotrivă lung şi interesant. Temele şi variaţiunile lor au devenit posibile graţie structurii extrem de flexibile.
Faţadele se desenează relativ egal, deschizându-se către răsărit şi sud pentru a aduce cât mai multă lumină în interiorul adânc al apartamentelor. Tratamentul faţadei placate cu lemn urmăreşte parţial logica interioarelor şi marchează colţul imobilului.

Nominalizare la secţiunea "Arhitectura Locuinţei" Bienala Naţională de Arhitectură 2013-2014.

text
Configuraţia proiectului a rezultat ca răspuns la tema unui imobil speculativ de apartamente conformat după geometria alungită a lotului. Volumul unitar se pliază pe forma calcanului şi se deschide către curte prin intermediul unor logii cât mai generoase în raport cu spaţiul construit, marcate şi de contrastul finisajelor. Aceste terase decupate înglobează majoritatea golurilor faţadei şi unesc de cele mai multe ori mai multe încăperi. Volumul sculptural s-a constituit şi prin amplificarea unei siluete unitare, având acelaşi tip de finisaj atât pe faţade cât şi pe mansarda permisă de zona.
Una dintre cerinţele restrictive la care proiectul a trebuit să ofere un răspuns a fost aceea de maximă flexibilitate. Datorită instabilităţii financiare, s-a imaginat un imobil care să poată avea la nevoie 6, 5 sau numai 4 apartamente. Numărul acestora este dat de posibilitatea extinderii în sistem duplex al apartamentelor de la etaj până sub geometria permisivă a mansardei.

text
Într-o dezvoltare imobiliară intensivă, tipică pentru zonele perimetrale Bucureştiului, un teren orientat est-vest, către lac. Două mize mai degrabă cantitative au structurat această propunere: orientarea tuturor apartamentelor către lac, dar, mai mult decât atât, evitarea orientării apartamentelor exclusiv către nord. Astfel, strada interioară este combinată cu planimetria romboidală, generând ample terase orientate parţial către lac.
Ne pare că beneficiarul auzise de dezastrul de la Pruitt-Igoe, refuzând categoric astfel de riscuri manageriale.

text
Programul şi situl au condus către propunerea unei pensiuni împărţite în case, răspândite pe panta naturală a terenului. Fiecare casă este compusă din spaţii de sejur, bucătatrie şi câte trei dormitoare, la care se adaugă o amplă terasă.
Această rezolvare permite folosirea independentă a unei case, sau a mai multora, la limită, chiar închirierea în interiorul aceleiaşi case a fiecărui dormitor separat (şi folosirea în comun ca spaţiilor de zi). Mai mult decât doar o decizie legată de versatilitatea programului, această poziţie permite aşezarea atentă a caselor în funcţie de declivitatea terenului. Între casele răsfirate rezultă spaţii nuanţate, ambigue şi în diverse relaţii cu peisajul apropiat sau îndepărtat.

text
Un proiect rezidenţial în plin câmp, departe de oraş, cu avantajul speculativ al proximităţii autostrăzii A2. Cu toate acestea, noi am considerat drept problemă principală vecinătatea supărătoare a întreprinderii Protan S.A., care genereaă mirosuri extrem de neplăcute, precum şi a gropii de gunoi Glina.
În aceste condiţii defavorabile problema urbanismului nu a putut fi pusă decât la nivel de apartament: nu ar trebui să existe apartamente orientate exclusiv către câmp; marea majoritate a acestora ar putea fi orientate către un mediu interior, intens inverzit şi oxigenat, o oază olfactivă ca şi condiţie minimală a locuirii. Acest interior departajat de deşertul perimetral ar putea fi folosit de către locuitori sub forma diverselor activităţi sportive, plimbarilor lejere sau jocurilor pentru diferite vârste.
Lamele care cuprind apartamente, în principal de două sau de trei camere, au sistemul de circulaţie orizontală din trei în trei niveluri, precum si curţi interioare optime pentru buna ventilare a bucătăriilor. Astfel, un fel de stradă comună este poziţionată către exteriorul ansamblului, asigurând accesele, dar şi surprinderea nelimitatului câmp înconjurator. Ne pare că beneficiarul auzise totuşi de dezastrul de la Pruitt-Igoe, refuzând categoric astfel de riscuri manageriale.

text
Parcela are o deschidere la stradă de numai 10 metri şi este înconjurat
de calcane pe şase laturi. Situat în Chitila, la data respectivă o zonă în plin avânt de dezvoltare, regulamentul a permis construirea unei case care depăşeşte de mai multe ori gradul de utilizare actual al terenurilor adiacente din zonă. Clădirea nu negociază cu vecinătăţile nici gabaritul general, nici scara detaliilor: masa totală construită ilustrează orizontul aşteptărilor edililor în privinţă dezvoltării zonei. Iar clădirea înfruntă ecartul dintre idealul stabilit prin regulament şi starea actuală a zonei şi îi dă formă fizică.
Din perspectiva utilizatorilor, mahalaua este peisajul din fundalul vieţii cotidiene, a cărui realitate oricât vor fi voind să o nege, le pătrunde pe fereastă odată cu aerul şi lumina. În acest context, miza suplimentară a clădirii a fost realizarea unor apartamente care să profite de perspectiva asupra vecinătăţii prin intermediul spaţiilor exterioare private: curţile, balcoanele şi terasele. Ca proprietăţi individuale, acestea devin locuri expuse privirilor indiscrete din afară aidoma felului în care cartierul se deschide perspectivei de deasupra. Această reciprocitate îmblânzeşte diferenţele de scară şi pune în relaţie directă practicile tradiţionale ale cartierului cu cele ale noilor veniţi.

text
Proiectul constă în patru case amplasate într-o urbanizare nouă din comuna Glina. Cerinţa principală a clientului era ca aceste case să fie eficiente din punct de vedere al construcţiei dar in acelaşi timp, să existe un grad suficient de diferentiere.
În acest sens, s-au ales doua direcţii de lucru. Prima – atenuarea repetiţiei frontului stradal prin dispunerea rotita fată de aliniament a clădirilor, si cea de-a doua – prin intervenţia asupra faţadei fară a afecta partiul interior.
Casele au la baza un prototip realizat din zidarie in ale carui goluri supradimensionate se vor dispune panouri de lemn si tamplărie. Varietatea fatadelor va consta in proportia dintre tamplarie si panouri de lemn, aleasa in funcţie de însorire, nevoia de intimitate sau importanţa spaţiului interior aferent.
Partiul casei este influenţat de relaţia cu natura (curtea). Accesul principal si iesirea spre zona de piscina se face prin doua curti interioare, care asigura tranziţia, controlând si ordonând cadrul natural.
Principiile acestui proiect pot fi aplicate cu usurinţa si la ansambluri de scara mult mai mare.

text
Necorelarea parametrilor urbanistici stabiliţi prin certificatul de urbanism, poate fi o oportunitate pentru architect. Astfel, avand un excedent de spaţiu construit, s-a putut renunţa la blocul CUT, cel a cărui volumetrie reiese dintr-o simplă extrudare.
Fiecărui nivel i s-a distribuit o anumită cantitate din surplusul de suprafaţă, in aşa fel incât să evite monotonia care ar rezulta din repetarea aceluiaşi etaj curent. În acest sens, cerinţa clientului de maximizare a suprafeţei construite a fost transformata într-un instrument de lucru pentru arhitectură.
Presiunea imobiliara nu creaza întotdeanuna siţuatii fericite. Astfel, forma in plan, rezultata din retrageri, are mari dezavantaje geometrice atât pentru organizarea spaţială cât şi pentru conceptul structural.

text
Pentru proiectul Viilor, biroul a realizat faza de “ilustrare de temă”. În practica curentă, in procesul de avizare a planurilor de urbanism, “ilustrarea de temă” incearcă să demonstreze viabilitatea unor situaţii uneori “neverosimile” datorate presiunii pieţei imobiliare.
Pe terenul unei foste fabrici, se doreşte construirea unui ansamblu rezidenţial, care ar ocupa de 5 ori suprafaţa solului. Densitatea mare a volumului construit a impus doua teme principale de lucru: posibilitatea de insorire şi raportul dintre scara existentului si cea a noilor clădiri. Prelungind principalele direcţii de circulaţie s-au definit volumetric 4 insule, cu inalţime variabilă, astfel incât modificarea profilului stradal de la cel specific rezidenţial, la cel comercial să se facă gradual.
Studiul are un grad mare de abstractizare şi se rezumă la reprezentarea grafică a unor suprefeţe asociate funcţiunilor de locuire, birou si comerţ, care la randul lor condiţionează numărul de locuri de parcare. Este un joc matematic care stă la baza oricărei realitaţi imobiliare viitoare.