text
Republic of Architects au organizat la Romanian Design Week 2014 un eveniment de patru zile "Acasă în grădină", dedicat grădinii şi modulului de locuit MoMi. Anunţat ca o instalaţie în expoziţia centrală din Palatul Camerei de Comerţ, evenimentul a gravitat în jurul modulului de locuit expus ca şi structură completă, acoperită cu polietilenă transparentă, în curtea din Calea Călăraşi 40. Vizitatorii care au putut vedea interiorul lui MoMi, au apreciat mai ales noua perspectivă pe care acesta o oferă asupra grădinii din afară.
Invitaţii interesaţi de locuitul la curte au intrat în grădina cu plante crescute liber şi au luat parte la evenimente diverse. Prima zi a fost dedicată lui MoMi şi prezentării lui, urmată de discuţii libere cu cei prezenţi. Am fost vizitaţi de către arhitectului Şerban Ţigănaş, președintele Ordinului Arhitecților din România, care a fost generos în a povesti despre profesia de arhitect în România, în contextul cărţii pe care o semnează, publicată de editura Simetria, "Arhitecții, Arhitectură și Orașe". Cea de-a doua zi a fost dedicată învăţării despre grădină cu mare, cu mic. Atelierul de-a arhitectura a adunat copii pentru a realiza fiecare o curte din materiale naturale, în jurul unui MoMi în miniatură. Apoi curtea a devenit un cinematograf în aer liber improvizat unde am vizionat până târziu filme documentare despre case mici. A treia zi a fost ziua grădinii, prietenii peisagişti Diana şi Mihai Culescu de la rpr birou de studii contemporane au ţinut o prezentare despre peisaj ca moştenire culturală. Ne-am bucurat apoi să plantăm împreună în curtea lui MoMi. În ultima zi, oficial dedicată în cadrul Romanian Design Week unor evenimentelor Nopţii Birourilor de Arhitectură, l-am celebrat pe MoMi şi încheierea cu bine a celor 4 zile din grădină.

text
MoMi este o unitate de locuit modulară proiectată pentru a împinge locuirea cât mai mult în afara sa. Prin forma condensată, MoMi ocupă cât mai puțin loc cu putință pentru a lăsa o suprafață de teren liber cât mai mare, astfel încurajând aprecierea naturii și sprijinind crearea de legături cu spațiile învecinate. Împrejurul lui MoMi, grădina devine o tablă de joc pe care se derulează locuirea propriu-zisă care folosește ca piese de joc elemente de mobilier.

text
Prototipul bibliotecii Plai (mobilier pentru grădină) susține locuirea în grădină în jurul modului minimal de locuit MoMi. Împrejurul lui MoMi, grădina devine o tablă de joc pe care se derulează locuirea propriu-zisă care folosește ca piese de joc elemente de mobilier.

text
PLAI (liber în grădină) înseamnă să dormi sub salcâm, să mănânci în iarbă, să citeşti şi adormi la lumina lunii. Este însăşi experienţa locuirii în grădină. Locuirea pe care o promovează pleacă de la dinamitarea separării stricte a casei de curte. În locul structurii durabile din care să admiri ceea ce este în afară, casa este afară. Locuirea ar putea deveni un boardgame al cărui board este întreaga curte. Jocul se compune din piese mai greu de mişcat şi piese mobile, care se aşează în curte şi generează activităţi. Piesele mai grele sunt mici spaţii închise care asigură confortul urban minim. Piesele mobile sunt mese şi scaune, biblioteci, paturi, laviţe sau divane, duşul şi leagănul şi multe altele. Răspândirea pieselor în grădină, îţi propune să consideri întreaga grădină ca fiind casa ta: sub nuc, în rouă, la lăcrămioare devin tot atâtea locuri şi momente care aşteaptă micul dejun sau cina, un somn sau o lectură, o discuţie amicală sau un chat online.
Pandantul închis al casei în grădină este Modulul Minimal – MoMi. MoMi este conceput astfel încât să economisească resurse pentru realizare şi întreţinere, dar şi resursele proprietarului pentru îngrijire. Este Realizat integral din materiale regenerabile şi gândit pentru a fi asamblat în atelier şi aşezat cu delicateţe pe teren. MoMi este o cameră a casei pe care o vrei închisă şi protejată. Pe un teren poţi aşeza unul sau mai multe camere: una adăposteşte un mic dormitor şi o baie, alta o depozitare, un birou sau orice altceva... Mai multe camere pot fi asamblate pentru a realiza o zonă închisă mai mare. Dar mai ales mai multe MoMi pot fi răspândite în curte definind noi spaţii între sau lângă ele, şi între ele, piesele din grădină şi elementele de vegetaţie.

text
Călătoria lui Phileas povestită de el însuşi face posibilă întrezărirea potenţialului pe care tipologia de locurie modulară, în natura, îl poate oferi. Fiecare modul cuprinde spaţii minimale care împing la folosirea spaţiului neconstruit dimprejur. Pentru aceasta obiecte precum cişmeaua, fântâna, masa sau patul din curte, leagănul sau casa din copac vin în sprijinul propunerii de folosire a întregii suprafeţe a curţii cu activităţi care nu pot fi subsumate programelor arhitecturale.
Natura ca infrastructură devine fundal şi instrument necesar în acelaşi timp. Actul construirii îşi pierde din preţiozitate prin decizia standardizării, în timp ce natura rămâne singura masură reală a calităţii mediului de locuire. În acelaşi timp, în povestea lui Phileas sunt precizate şi limitele utopiei ca instrument viabil prin extinderea stării de visare la un nivel planetar, de la imaginarea unei periferii până la ocuparea uniformă a oraşului.
Călătoria lui Phileas a fost prezentată sub forma unei benzi desenate în numărul 4 Iulie-August al revistei Arhitext, cu tema Utopii soft, curator Atelier Mass.
Republic of Architects au contribuit cu Phileas la expoziţia HEAD UP! prezentată în spaţiul Pavilionului Romaniei IRCCU, în cadrul Bienalei de Arhitectura de la Veneţia 2012.

text
CofA este un studiu care porneşte de la o simplă observaţie: dezvoltarea oraşelor se bazează pe un sistem de reguli care limitează inovaţia formală sau măcar voinţa de a crea forme a arhitectului. În Bucureşti, aceste reguli sunt exprimate în principal ca limite ale indicatorilor urbanistici CUT, POT şi regimul de înălţime. Conjugarea acestora cu dorinţa firească de a exploata potenţialul economic al terenului conduc la definirea unui perimetru pe suprafaţa terenului şi ridicarea acestuia în înălţime în limita maximului permis. Rezultatul este un poligon extrudat, o prismă poligonală simplă şi lipsa unui spaţiu de libertate echivalent cu interpretarea volumetrică a programului arhitectural. În acest context, solicităm introducerea unui nou indicator în legislaţia urbană actuală – CofA, coeficientul de arhitectură. Prin contrast cu POT, CUT... CofA defineşte un spaţiu de libertate formală a arhitecturii. Se exprimă ca procent al CUT-ului (CofA=20%CUT). CofA foloseşte reglementările tradiţionale ale practicii de arhitectură pentru a afirma contrariul: un spaţiu al libertăţii formale. Ca atare, CofA reprezintă şi un pariu al profesiei, o promisiune pentru valoare arhitecturală şi urbană, prin opoziţie cu un sistem de reglementare care stabileşte exclusiv cantitatea arhitecturii în oraş.
Medii de diseminare:
prezentare publică în cadrul Anualei de arhitectură, Bucureşti, ediţia a VIII-a, 2010, Organizator Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România
Revista Zeppelin, nr.91, Bucureşti, februarie 2011